Gastele

Gastele,
Eram la Draganesti, deja aveam o relatie privilegiata cu tataia, eram amic cu calul cel negru lucru pentru care verii si verisoarele mai mari, fiindca atunci eram cel mai mic nepot, incercau sa ma ironizeze, era prea tarziu, ma simteam deja in sinea mea superior si asta-mi dadea putere. Se asteptau la umilinta din partea unui mucea mic dar au fost surprinsi de pozitia superioara si foarte dura dar corecta cu care i-am intampinat.
Nu dau detalii acum dar relatia mea cu ei era rece ma considerau obraznic, si dintr-un punct de vedere neutru era cam adevarat dar cine ma putea strunii pe mine care la randul meu eram singurul in afara de tataia si tata care nu numai ca punea mana pe armasar dar il si calarea chiar daca se intamplase numai odata ei nu se apropiau cel putin de calul cel negru, stiau asta si aveau un complex, eram mic dar simteam perfect gandurile lor.
Oricum intamplarea ce urmeaza este dovada ca aschia nu sare departe de trunchi si ve-ti intelege ce vreau sa spun.
Aveam o afinitate fata de toate animalele din ograda lui tataia cai, oi si gaste, iar acestea din urma erau singurele disponibile pe durata unei intregi zile cand stateam mai mult cu mamaia pe langa casa.
Gaste avea mamaia multe, albe grase si frumoase, nu stiu cate erau dar se putea face un stol cu ele. Nu a durat mult pana ce am prins smecheria ca gastele pot sa zboare, ale noastre din curte nu aveau penele de la aripi taiate cum se face dar nu aveau in schimb "pista de decolare" termen ce poate parea nepotrivit dar cine a vazut cum zboara gastele si lebedele in special poate intelege. Este vorba de spatiu unde pot sa prinda viteza sa se inalte, atata tot. Oricum ideea este ca am vazut pe ulita alte stoluri de gaste care zburau si am inteles imediat ce le lipsea gastelor lui mamaia.
Toata ziua am luat gaste si le aruncam in sus sa zboare dar ele nu aveau viteza necesara si dupa ce dadeau din aripi aterizau. Spre seara a venit tataia de la camp si cred ca luase ceva la mustata.
Tataia ma iubea intr-un fel mai special pe mine si chiar daca nu o arata simteam asta si nici ca aveam nevoie de mai mult sa indraznesc pentru a da fiinta viselor mele de copil asa ca ii spun lui tataia in timp ce eram prin fundul curtii "tataie, nu ti-e mila de gastele astea sa le tii inchise saracele aici in curte? Uite celelalte ale vecinilor cum umbla pe ulita si pe izlaz si mananca iarba verde, hai sa le dam drumul" minte multa nu a avut tataia unde era si afumat un pic, apoi o fi avut si el vreodata gandul asta si atat ia trebuit, zice "bine scoate-le putin si le bagi inapoi".
Nu am asteptat, eram deja la poarta din spatele curtii unde printr-o alee marginita de salcami era o poarta de acces pentru animale, o deschid si man gastele afara, pe ulita parca inebunisera, nu erau invatate libere dar erau si bucuroase, asa cum eram de mic aveam un gand de infaptuit, deci odata afara hai sa man gastele sa zboare, zis si facut.Am facut o nuia si am manat gastele in colo si in colo pe ulita. La un moment dat gastele, sau cel putin mare parte dintre ele au reusit si s-au inaltat cativa metri in zbor si deja stolul se apropia de islaz unde odata scapate nu le-am mai putut tine adunate in stol si au luat-o la sanatoasa pe camp. Aoleo! Zic in sinea mea ce fac eu, cum aduc gastele inapoi cand ele fugeau si zburau in toate directiile. Am ajuns intr-un suflet acasa si am spus pe nerasuflate cum ca gastele au zburat si gata au plecat de la noi.
Intr-un suflet tataia, chiar daca bunica Caterina blestema, el m-a luat in caruta si hai pe islaz. Luase saci cu el si tarne, am inceput sa bagam in caruta alergand gastele. Nu stiu si nici nu cred ca le-am adunat pe toate, poate ca au mai venit si singure ori aduse de vecini, fiindca pe vremea aia nu se furau oratanii fiecare stia ale cui sunt.
Dupa toata patania asta eram deja in vizorul lu' mamaia, femeie dura, dar acum inteleg ca deja eram un copil rau pentru ea si trebuia sa ma struneasca asa cum stia ea, oricum tataia i-mi lua apararea zicea ca le-am eliberat de mila lor, a gastelor inchise si se solidariza cu mine, doar participase si el la toata aventura pe care v-am spus-o asa ca... eram pe aceeasi baricada.
Incepuse razboiul adica intre mine care-i simteam alaturi pe tataia si pe tata iar de partea cealalta bunica, verii mei toti, matusile si unchii, populatie multa nene dar frica nu mai aveam si nici rusine, deja indraznisem cam multe cu toate ca eram cuminte in felul meu.
S-a intamplat ca intr-o seara inainte sa ne culcam sa uite mamaia sa umple cu apa o cana mare smaltuita albastra pe afara si alba pe interior cu un maner mare de portelan, eu cand am auzit asta zic ca ma duc eu si dau fuga la pompa sa le arat cat de viteaz sunt pe intuneric, pun cana si dau la pompa, nenorocul meu ca apa din pompa a rasturnat cana si s-a rupt manerul cel frumos, era o simpla greseala dar mamaia s-a infuriat si a inceput sa blesteme. Scandal mare nene a sarit in picioare tata si zice " gura! nu blestema copilu' ca ma cac pe ea de cana!". A luat bicicleta, a pus o plapuma pe cadru si pe mine pe porbagajul din spate si hai la casa de la gara, tata mai avea o casa a lui facuta de Batu drept cadou de nunta la prima cununie a lui tata cu prima femeie.
Am ajuns acolo si m-am facut mic in bratele lu' tata si am dormit linistiti amandoi. Apoi a doua zi, ceilalti, mama, frate-miu au inceput sa vina la casa de la gara, eram singuri si ma simteam stapan la mine in curte.
Aventuri frumoase am avut si aici, mai ales ca a inceput si varu' Dalis sa vina la Draganesti sa faca pofta de mancare ca era scarandiv, la Draganesti a facut cunostinta cu lumea mea, cu islazul, garla, padurea, toate micile secrete si a inceput sa manance si pietre de foame, s-a speriat tanti Nuta cand a venit sa-l ia la oras.